Timp de citire: 5 Min
În acest articol puteți afla mai multe despre
Totul despre smalțul dinților:
Totul despre smalțul dinților: structură, factori care cauzează deteriorarea, cum îl păstrăm sănătos
Smalțul dentar este cel mai dur tesut din organism. Cu toate acestea, se poate deteriora destul de ușor, mai ales în lipsa unei igiene orale corecte. Mai jos, poți citi mai multe despre ce este smalțul dentar, de ce se deteriorează, cum recunoști deteriorarea smalțului și ce poți face pentru a o preveni, dar și ce măsuri poți lua pentru a o trata. ● Ce este smalțul dentar ● Care sunt factorii ce cauzează deteriorarea smalțului ● Cum păstrezi smalțul sănătos ● Cum se poate trata smalțul deteriorat
Ce este smalțul dentar
Smalțul dentar acoperă suprafața dinților și a măselelor. Acesta este format până la 97% din compuși anorganici, mai ales din cristale de hidroxiapatită, care pot suferi schimbări la contactul cu magneziu, fluor sau carbon. Un smalț sănătos mai conține aproximativ 2-3% apă și 1% compuși organici precum proteinele, lipidele și carbohidrații. Compușii majoritari, hidroxiapatitele, sunt sensibili la acizi și există un risc mai mare de deteriorare, atunci când pH-ul este sub 4,5. În mod normal, saliva are un pH de 5,6-7,6. De la caz la caz, smalțul dentar poate avea nuanțe diferite, de la gri pal la galben deschis, spre transparent. Cu alte cuvinte, culoarea vizibilă a dintelui depinde mai ales de nuanța dentinei, primul strat de sub smalț. Un alt aspect important este grosimea smalțului. În zona masticatorie, smalțul poate avea o grosime de până la doi milimetri, în timp ce, aproape de rădăcina dinților, este mult mai subțire. Degradarea smalțului face ca microflora patogenă să ajungă mai în profunzimea dintelui. Astfel, există riscul de formare a cariilor.
Care sunt factorii ce cauzează deteriorarea smalțului
Saliva are un rol foarte important în menținerea pH-ului cavității bucale. Aceasta neutralizează acțiunea acizilor și, astfel, protejează smalțul dentar. Cand concentratia acizilor din saliva creste este posibil să debuteze deteriorarea smalțului. Acest lucru este și un efect al îmbătrânirii:f olosind dinții zilnic pentru a mesteca și sub efectul băuturilor de tot felul, smalțul se va deteriora, în timp. Totuși, există o serie de factori care pot grăbi deteriorarea smalțului. Aceștia includ: ● Lipsa unor minerale – subțierea smalțului, precum și apariția unor fisuri pot indica lipsa unor minerale (precum fluorul și calciul) sau a unor vitamine. Pe de altă parte, dacă există prea mult fluor în organism, poate apărea fluoroza, o afecțiune care contribuie la degradarea smalțului, ducând la apariția unor pete pe suprafața sa;
● Ereditatea – unele persoane au smalțul dentar mai subțire decât altele, ceea ce se poate moșteni. Deci, dacă unul dintre părinți sau un frate are probleme cu smalțul dentar, există riscul ca și tu să le dezvolți;
● Igiena incorectă, insuficientă sau inexistentă – în lipsa unei igiene corecte, există riscul de vătămare a smalțului dentar. De asemenea, periajul agresiv al dinților poate cauza uzura smalțului, precum și retragerea gingiilor. Pentru a preveni aceste efecte, medicii dentiști recomandă să menții o rutină a igienei orale și să folosești o periuta de dinti cu peri medii, precum Philips Sonicare;
● Consumul de alimente acide, în special fructe precum portocalele, grepfrutul, ananasul, rodiile;
● Expunerea la stres mecanic – alimentele dure și unele obiceiuri vicioase, precum spargerea nucilor cu dinții, rosul unghiilor sau deschiderea sticlelor, pot contribui la deteriorarea smalțului;
● Fumatul;
● Consumul de ciocolată și alte alimente cu un conținut ridicat de zahăr;
● Consumul de alcool, cafea sau băuturi carbogazoase (cu zahăr);
● Existența unor probleme dentare – mai ales fisuri profunde sau ramificate;
● Unele boli cronice care afectează și sănătatea orală;
● Probleme ale compoziției chimice a salivei;
● Unele afecțiuni digestive;
● Expunerea dinților la schimbări bruște de temperatură, prin consumul de apă rece sau de băuturi fierbinți.
Efectele deteriorării smalțului dentar
Deteriorarea smalțului poate avea consecințe grave asupra sănătății orale: ● Sensibilitate profundă la contactul cu alimente fierbinți, reci sau dulci, când te speli pe dinți sau la contactul cu aerul rece;
● Decolorarea dinților – dentina devine mai vizibilă, iar dintele capătă nuanțe de galben, diferite de culoarea care apare pe dinți ca urmare a fumatului ori consumului unor alimente sau băuturi. De asemenea, dinții pot părea translucizi și își pot pierde din strălucirea naturală;
● Fisurarea dinților – marginile lor devin neregulate, pot apărea mici fisuri, iar unele zone devin casante. Apare mai ales ca urmare a consumului de alimente acide;
● Apariția cariilor – se formează mici canale prin care bacteriile pătrund până la nervii dintelui. În lipsa tratamentului, pot apărea infecții și pierderea dinților.
-
9900 Prestige Periuţă de dinţi electrică cu SenseIQ
HX9992/11
- 5 moduri de periaj, 3 niveluri de intensitate
- 62.000 mișcări/minut
- 1x Capăt A3 All in One
- Senzor de presiune + Tehnologie SenseIQ
- Aplicație Philips Sonicare
-
9900 Prestige Periuţă de dinţi electrică cu SenseIQ
HX9992/12
- 5 moduri de periaj, 3 niveluri de intensitate
- 62.000 mișcări/minut
- 1x Capăt A3 All in One
- Senzor de presiune + Tehnologie SenseIQ
- Aplicație Philips Sonicare
-
ProtectiveClean 4500 Periuţă de dinţi sonică electrică
HX6830/53
- 2 moduri de periaj
- 62.000 mișcări/minut
- 1x Capăt W2 Optimal White
- Toc de transport
Cum păstrezi smalțul sănătos
O igienă corectă reprezintă primul pas pentru a preveni deteriorarea smalțului dentar, fiind și o parte firească pentru menținerea sănătății. În acest sens, este indicat să urmezi sfaturile de mai jos: ● După fiecare masă acidă, clătește-te cu apă simplă sau cu apă de gură; Și pentru că studiile au arătat că o persoană folosește în medie 300 de periuțe de dinți pe parcursul vieții, deci, miliarde de periuțe de dinți se transformă în deșeuri în fiecare an, este important să înțelegem că reciclarea acestora devine din ce în ce mai mult o necesitate. Vezi mai departe ce trebuie să știi despre acest aspect.
● Spală-te pe dinți de cel puțin două ori pe zi;
● Folosește ața dentară o dată pe zi;
● Clătește cavitatea bucală cu apă de gură de 1-2 ori pe zi;
● Limitează folosirea pastei de dinți cu efect de albire, la cel mult două ori pe săptămână;
● Mergi periodic la medicul dentist;
● Apelează la proceduri de fluorizare, dacă este necesar;
● Renunță la obiceiurile vicioase – fumat, consum de cafea etc.;
● Redu consumul de alimente acide, precum și de produse cu un conținut ridicat de zahăr; De asemeni nu peria dintii imediat dupa consumul de alimente acide, ci dupa un minim de 45–60 minute.
● Consumă alimente bogate în vitamine și minerale. În funcție de starea de sănătate și de recomandările medicului, poți lua un supliment cu multivitamine, mai ales în sezonul rece;
● Evită să folosești bicarbonat, praf de cărbune sau alte metode din popor, pentru curățarea dinților;
● Mestecă gumă care conține xilitol – acesta reduce acizii și bacteriile din cavitatea bucală;
● Bea mai multă apă, pentru a ajuta la eliminarea bacteriilor;
● Schimbă periuța de dinți la fiecare trei luni sau mai des, dacă încep să apară iritații ale gingiilor;
● Debarasează-te de periuța de dinți conform instrucțiunilor de pe ambalaj.
Despre reciclarea periuțelor de dinți
Tendința la nivel mondial este de a proteja mediul și de a face eforturi pentru o viață sustenabilă și cu cât mai puține deșeuri. Și pentru că niciun efort nu este prea mic în această direcție, chiar și periuțele de dinți pot fi reciclate. Dacă perii sunt din materiale biodegradabile pot fi depozitați în coșurile de gunoi special amenajate în acest sens (coșul de gunoi negru). Dacă nu ești sigur dacă periuța ta de dinți este reciclabilă, ia legătura cu un ONG specializat. În afară de faptul că militează pentru o viață sustenabilă, acestea oferă și suport pentru cei care vor să recicleze.
Desigur, nu toate, ci doar unele dintre ele, cele electrice fiind în această categorie. Ce ai de făcut este să citești cu atenție ambalajul pentru a vedea din ce tip de plastic sunt realizate. De exemplu, în România se reciclează majoritar plasticul de tip PET.
Cum se poate trata smalțul deteriorat
Odată distrus, smalțul nu se mai poate regenera, așa cum este cazul unor organe, țesuturi, oase ori cazul pielii. Totuși, dacă observi problema din timp, există câteva forme de tratament. Cea mai cunoscută constă în restaurarea smalțului, în cazul unor leziuni superficiale. Dacă deteriorarea este la început, poate fi folosită fluorizarea, pentru refacerea smalțului. Astfel, se reduce riscul de sensibilitate și se previn apariția fisurilor și formarea cariilor. Pe de altă parte, fluorizarea ar trebui să se realizeze doar la recomandarea și sub supravegherea stomatologului, deoarece prea mult fluor afectează smalțul. În cazul unor leziuni mari, este indicată restaurarea dentară cu obturații din material compozit sau folosirea de fațete ori coroane dentare. Tratamentul de acest fel are efect estetic, este de lungă durată și poate corecta defectele severe ale smalțului. Folosirea de fațete dentare este indicată mai ales dacă este afectat smalțul de pe părțile frontale ale dinților. În general, se aplică foițe foarte subțiri de ceramică în locul materialelor compozite, ce pot fi inestetice și au o durată redusă de viață. Utilizarea coroanelor dentare este necesară atunci când o porțiune mare a dintelui a fost afectată. Folosirea lor permite reluarea masticației corecte și oferă dinților un aspect plăcut. O igienă corectă, consultul stomatologic periodic, precum și limitarea alimentelor acide și dulci sunt doar câteva măsuri pe care le poți lua pentru a-ți proteja smalțul dentar, esențial pentru sănătatea orală.
