Există câteva neplăceri minore care pot afecta bebeluşii mici. Deşi cele mai multe sunt uşor de tratat, ele pot fi totuşi un motiv de îngrijorare pentru părinţi.
Numeroşi bebeluşi au o perioadă în timpul zilei când sunt agitaţi. Deşi plâng din cauza disconfortului, nu pare să le fie foame. Aceasta este deseori asociată cu colicile. Colicile apar frecvent după-amiaza târziu şi seara, iar bebelusii la 3 luni depăşesc de regulă această problemă. Deoarece cauzele colicilor sunt necunoscute, acestea pot fi dificil de tratat. Uneori doar calmarea, liniştirea sau masajul îl poate ajuta pe bebeluş. Pentru mai multe sfaturi despre cum să-ţi ajuţi bebeluşul să depăşească această perioadă dificilă, consultă secţiunea noastră despre colici.
Regurgitarea repetată apare la majoritatea bebeluşilor mici. O cantitate mică de lapte din stomacul lor este regurgitată înapoi prin gură, fără a-i deranja foarte mult. Bebeluşii care regurgitează rar vor lua în greutate şi se vor dezvolta normal, iar la un moment dat vor scăpa de această problemă. Alege un biberon anti-colici si anti-regurgitare și situația se poate ameliora considerabil.
Dacă bebeluşul vomită cantităţi mari de lapte, cauza probabilă poate fi alimentaţia excesivă sau o infecţie. Dacă bebeluşul vomită în jet, trebuie să soliciţi sfatul medicului specialist.
Dacă bebeluşul are reflux, conţinutul din stomac îi vine în gât, însă nu întotdeauna şi în gură. Aceasta produce disconfort accentuat şi, deoarece nu există semne evidente, este posibil să nu îţi dai seama că este vorba de reflux. Refluxul mai sever se numeşte boala de reflux gastroesofagian (BRGE) şi poate avea ca rezultat episoade de ţipete. BRGE se rezolvă de regulă pe măsură ce bebeluşul creşte, însă poate continua şi în primul an de viaţă al bebeluşului şi chiar mai mult la unii copii. Consultă medicul de familie dacă bebeluşul pare neliniştit sau nefericit după hrănire.
Diareea apare frecvent la bebeluşi, în special în perioada creşterii dinţilor. Altă cauză poate fi însă gastroenterita, o tulburare stomacală provocată de o infecţie bacteriană sau virală. Gastroenterita este rară la bebeluşii care sunt alăptaţi exclusiv la sân, însă apare la unii. Bebeluşii de până la şase luni hrăniţi cu formulă de lapte sunt mai predispuşi la gastroenterită şi deshidratare, iar în cazurile grave pot necesita internare în spital. Dacă bebeluşul continuă să aibă diaree după gastroenterită acută, este posibil să fi dezvoltat o intoleranţă temporară la lactoză. Solicită medicului de familie sfaturi cu privire la excluderea lactozei pentru bebeluşii în curs de înţărcare. Excluderea alimentelor din dieta bebeluşului trebuie să aibă loc doar sub supravegherea unui medic şi respectând recomandările nutriţionistului.
Constipaţia reprezintă dificultate, întârziere sau durere la eliminarea scaunelor. În primele trei sau patru luni, bebeluşii alăptaţi la sân trebuie să aibă scaune galbene, nelegate, de cel puţin două-trei ori pe zi. De la trei-patru luni, scaunele vor deveni mai puţin frecvente şi nu este neobişnuit ca un bebeluş să nu aibă tranzit intestinal mai multe zile. Atâta timp cât bebeluşul este bine şi fericit, nu trebuie să te îngrijorezi. După introducerea alimentelor solide, scaunele îşi pot schimba frecvenţa şi culoarea. Constipaţia este rară la bebeluşii alăptaţi la sân, însă dacă bebeluşul este constipat, este posibil să nu primească suficient lapte din cauza ataşării sau poziţionării greşite la sân. Întreabă moaşa sau asistentul medical. Constipaţia este mai frecventă la bebeluşii hrăniţi cu formulă de lapte şi, într-adevăr, bebeluşii care trec de la laptele matern la formulă deseori dezvoltă această afecţiune. Nu e deloc surprinzător ca un bebelus de 8 luni, în plin proces de diversificare, să aibă episoade de constipație. Dacă bebeluşul este constipat, cel mai bine este să consulţi medicul specialist.
Nou-născuţii pot pierde din greutate în primele câteva zile, însă ar trebui să recupereze această pierdere la 10 sau 14 zile. Sugarii alăptaţi la sân şi cei hrăniţi cu formulă de lapte au tipare de creştere puţin diferite în primul an: sugarii alăptaţi la sân cresc mai rapid în primele trei sau patru luni şi mai lent de la aproximativ cinci luni încolo comparativ cu sugarii hrăniţi cu formulă de lapte. Când înregistrezi greutatea bebeluşului, asigură-te că o raportezi la un grafic realizat pentru bebeluşii alăptaţi la sân. Bebeluşii nu ar trebui să fie cântăriţi mai des de o dată la două săptămâni – intervalele mai scurte nu vor oferi creşterea sau pierderea în greutate exactă. Rutina unui bebe de 10 luni ar trebui să includă cântărirea lunară în cabinetul medicului de familie sau al medicului pediatru.
Dacă bebeluşul tău nu creşte în mod adecvat, doctorii o vor denumi „creştere lentă”. Clinica medicală de care aparţii te va informa dacă bebeluşul are o problemă, însă printre semnele de care trebuie să ţii cont sunt următoarele: Există multe metode de a gestiona creşterea lentă la bebeluşii alăptaţi la sân, aşadar este important să consulţi medicul specialist dacă bebeluşul nu creşte îndeajuns.
Te rugăm să fii conştientă de faptul că informaţiile oferite în aceste articole sunt doar sfaturi cu caracter general şi nu trebuie considerate în niciun caz ca un substitut al sfaturilor medicale de specialitate. Dacă tu, familia sau copilul tău prezentaţi simptome sau condiţii grave sau persistente, apelează la asistenţă medicală de specialitate. Philips Avent nu poate fi făcut răspunzător pentru nicio daună care ar putea rezulta în urma utilizării informaţiilor furnizate pe acest site web.
Concepută pentru a îți fi alături de când rămâi însărcinată și până la naștere, aplicația Sarcina+ te ghidează în toate etapele sarcinii și te ajută să o monitorizezi îndeaproape.
You are about to visit a Philips global content page
Continue
Selectează țara
România (Română)
