1
Medicină pentru sistemul respirator

Care este realitatea


Cele mai răspândite mituri despre astm

    Teofilo Lee-Chiong

    Află care este realitatea de la Dr. Med. Teofilo Lee‑Chiong


    Chief Medical Liaison, Philips Home Healthcare Solutions*


    Declinarea responsabilității
    : Informaţiile de pe acest site web sunt furnizate cu scop strict informativ şi nu trebuie să înlocuiască indicaţiile medicului.

     

     

     

    Cât este de periculos astmul?   

    Mit:

    Astmul meu nu este real, totul se petrece în mintea mea.

    Realitate:

    Astmul nu este o boală emoțională, ci o afecțiune foarte reală, asociată cu inflamarea sau tumefierea căilor respiratorii pulmonare. Emoțiile și stresul pot acționa ca factori declanșatori ai astmului, ducând la acutizarea sau agravarea astmului deja instalat1, 2.

    Mit:

    Copilul meu are astm și nu trebuie să facă sport.

    Realitate:

    Pe lângă faptul că este o activitate plăcută, sportul reprezintă o parte importantă a unui stil de viață sănătos. Există mulți atleți care și-au putut controla astmul, iar acest lucru le-a permis să aibă succes în cariera sportivă1, 2, 3.

    Mit:

    Copilul meu nu va avea niciodată o viață normală, din cauza astmului de care suferă.

    Realitate:

    Deşi astmul nu poate fi vindecat, poate fi controlat. Oricare copil care suferă de astm ar trebui să poată trăi o viaţă normală şi activă1. Copiii al căror astm este bine controlat ar trebui să poată participa fără restricţii la majoritatea activităţilor. Viaţa activă îl ajută pe copil să se menţină în formă şi este importantă pentru menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase.

    Cum este diagnosticat astmul?   

    Mit:

    Având în vedere că tuşesc numai noaptea, nu poate fi vorba despre astm 

    Realitate:

    Respiraţia şuierătoare, senzaţia de lipsă de aer şi tusea pe timp de noapte sunt manifestări frecvente când ai astm1. Nu ignora aceste simptome. Adresează-te profesionistului din domeniul sănătăţii, care poate efectua analize pentru a confirma diagnosticul de astm.

    Mit:

    Nu trebuie să îmi iau medicamentele prescrise pentru astm, dacă respiraţia mea nu este şuierătoare, nu tuşesc şi nu am senzaţia de apăsare în piept.

    Realitate:

    Când ai astm, căile respiratorii pot fi inflamate şi tumefiate chiar dacă nu ai niciun simptom. Pentru a menţine simptomele sub control, este necesar ca inflamaţia subiacentă a căilor respiratorii să fie redusă, prin administrarea cu regularitate de medicamente cu rol de control3. De asemenea, un factor important pentru gestionarea astmului îl reprezintă evitarea factorilor declanşatori ai astmului.

    Mit:

    Toate persoanele care suferă de astm prezintă aceleaşi semne şi simptome.

    Realitate:

    Semnele şi simptomele astmului pot fi diferite de la o persoană la alta1. Unele persoane pot prezenta respiraţie şuierătoare, iar altele pot prezenta doar semne de tuse. De asemenea, este posibil ca simptomele să se agraveze în timpul crizelor de astm. Dacă ştii în ce mod poate afecta astmul fiecare persoană, vei putea gestiona mai bine această afecţiune, tratând rapid orice criză.

    Medicamentele pentru astm sunt periculoase?   

    Mit:

    Steroizii utilizaţi ca tratament pentru astmul meu sunt periculoşi.

    Realitate:

    Conform indicaţiilor de tratament furnizate de National Institutes of Health (NIH, institutele naţionale de sănătate americane), pentru controlul inflamaţiei şi tumefierii căilor respiratorii la persoanele cu astm persistent se recomandă utilizarea de corticosteroizi inhalanţi (ICS – Inhaled Corticosteroid) sau de steroizi. Aceşti steroizi NU sunt steroizii anabolizanţi folosiţi pentru mărirea masei musculare1, 5, 6. Steroizii sunt inhalaţi direct în căile respiratorii, în restul corpului absorbindu-se o cantitate foarte mică de medicament11. Pentru minimizarea cantităţii de medicament depozitate în cavitatea bucală, se poate utiliza un distanţier, în asociere cu un inhalator cu doze măsurate (MDI – Metered Dose Inhaler) sau cu un dispozitiv de tip puffer5. Utilizarea steroizilor este eficientă şi sigură atunci când aceştia sunt administraţi în dozele recomandate pentru controlul astmului.

    Mit:

    Voi deveni dependent de medicamentele care mi-au fost prescrise pentru astm, dacă le folosesc zilnic.

    Realitate:

    Medicamentele pentru astm, luate cu regularitate, nu creează dependenţă. Deoarece astmul este o afecţiune pe termen lung, pentru a-ţi putea gestiona astmul este important să respecţi planurile de tratament prescrise de medicul specialist3.

    Mit:

    Când nu mai am simptome de astm, pot să întrerup administrarea medicamentului care mi-a fost prescris pentru astm.

    Realitate:

    Înainte de a întrerupe un tratament medicamentos, consultă-te întotdeauna cu medicul specialist, deoarece este posibil ca întreruperea tratamentului să agraveze simptomele sau să declanşeze o criză de astm3, 6.

    Mit:

    Steroizii inhalaţi folosiţi pentru tratarea astmului vor dăuna dezvoltării copilului meu.

    Realitate:

    Dacă sunt utilizaţi corect, steroizii inhalaţi nu afectează dezvoltarea copilului1. Este important să ştii că gestionarea deficitară a astmului poate încetini creşterea unui copil1, 5. Este important să discuţi constant cu medicul specialist şi să elaboraţi cel mai bun plan de acţiune pentru tratarea astmului copilului.

    Mit:

    Dacă copilul meu ia zilnic, timp îndelungat, medicamentele pentru astm, acestea nu vor mai fi eficiente în cazul unei crize de astm.

    Realitate:

    Există două tipuri de medicaţie prescrisă pentru astm. Medicaţia de control se administrează zilnic, pentru controlul tumefacţiei căilor respiratorii3. Medicaţia de atenuare se administrează pentru simptomele manifestate în timpul unei crize de astm3. Asigură-te că ştii care sunt medicamentele pe care copilul trebuie să le ia zilnic şi care sunt medicamentele de administrat la apariţia simptomelor.

    Mit:

    Medicamentele pentru astm sunt periculoase pentru femeile însărcinate.

    Realitate:

    Este esenţial ca pe perioada sarcinii astmul să fie ţinut sub control4, 5. În caz de sarcină, adresează-te profesionistului din domeniul sănătăţii pentru a analiza care sunt medicamentele ce pot fi utilizate în siguranţă. Astmul gestionat incorect poate dăuna atât mamei, cât şi copilului.

    Ce înseamnă monitorizarea debitului de vârf   

    Mit:

    Debitmetrul de vârf este greu de utilizat, iar valorile indicate nu sunt exacte.

    Realitate:

    Debitmetrul de vârf măsoară buna circulaţie a aerului la expulzarea acestuia din plămâni şi este bine să fie utilizat pentru monitorizarea modificărilor de la nivelul căilor respiratorii în cazurile de astm moderat şi sever. În criza de astm, valorile debitului de vârf vor fi reduse. Detectând din timp valorile reduse, ai posibilitatea de a ajusta medicaţia şi de a evita transformarea crizei de astm într-o urgenţă medicală7. Adresează-te profesionistului din domeniul sănătăţii pentru a afla dacă în cazul tău este adecvată utilizarea unui debitmetru de vârf.

    Mit:

    Pot să stabilesc care este cea mai bună valoare a debitului meu de vârf

    Realitate:

    Medicul specialist îţi va recomanda cea mai bună valoare a debitului tău de vârf, ca parte a planului tău de acţiune pentru tratarea astmului7.

    Mit:

    Nu am nevoie să îmi măsor zilnic debitul de vârf

    Realitate:

    Încearcă să îţi măsori debitul de vârf de două ori pe zi în fiecare zi, în cazul în care astmul nu este ţinut bine sub control8. Acest lucru te va ajuta să înţelegi dacă terapia pentru astm pe care o urmezi este eficientă şi dacă astmul se ameliorează8. Încearcă să menţii o rutină benefică. Ţine debitmetrul de măsurare a debitului de vârf lângă periuţa de dinţi – acest lucru te poate ajuta să-ţi aminteşti să îl utilizezi de fiecare dată când te speli pe dinţi, dimineaţa când te trezeşti şi seara înainte de culcare.

    Ce sunt distanţierele şi camerele de retentie

    Mit:

    Îmi place ca atunci când folosesc inhalatorul pentru astm să simt în gură gustul medicamentului; astfel, simt că iau într-adevăr medicamentul.

    Realitate:

    Pentru a fi eficiente, medicamentele pentru astm trebuie administrate în căile respiratorii, nu să rămână la nivelul gurii sau al gâtului9. Orice medicament pe care îl poţi gusta sau simţi este un medicament care nu ajunge în plămâni. Totodată, acesta poate cauza efecte secundare, de exemplu durere în gât, răguşeală sau infecţie. Dacă utilizezi inhalatorul în mod corect, în cavitatea bucală trebuie să ajungă o cantitate foarte mică de medicament9. Adresează-te profesionistului din domeniul sănătăţii pentru a afla dacă tehnica ta de folosire a inhalatorului este cea corectă.

    Mit:

    Un distanţier sau o spacer înseamnă acelaşi lucru.

    Realitate:

    Cele două diferă. Distanţierele şi camerele de retenţie cu supapă sunt utilizate în general pentru a facilita pasajul medicamentelor prin cavitatea bucală şi prin gât şi administrarea lor în plămâni. Un distanţier este un tub simplu care se ataşează la capătul inhalatorului. O spacer conţine un distanţier care reţine medicamentul până în momentul în care inspiri, materiale antistatice care împiedică medicamentele să adere la suprafaţa distanţierului şi supape de joasă rezistenţă, care îţi permit să respiri cu uşurinţă prin cameră9, 10.

    Întrebări frecvente

    Exonerare de raspundere
    Informaţiile de pe acest site web sunt furnizate cu scop strict informativ şi nu trebuie să înlocuiască indicaţiile medicului.

    NOTE DE SUBSOL:
    [1] health.utah.gov. Asthma/pdfs/factsheets/myths_facts_asthma.pdf

    [2] everydayhealth.com. News/common-myths-about-asthma. Accesat în luna octombrie 2017.  

    [3] chop.edu. News/asthma-myths-and-facts. Accesat în luna octombrie 2017. 

    [4] breathefree.com. Asthma-treatment-and-control/asthma-in-special-situations. Accesat în luna octombrie 2017. 

    [5] nhlbi.nih.gov. Health/health-topics/topics/asthma/treatment. Accesat în luna octombrie 2017. 

    [6] asthma.org.uk. Advice/inhalers-medicines-treatments/common-concerns. Accesat în luna octombrie 2017

    [7] lung.org. Lung-health-and-diseases/lung-disease-lookup/asthma/living-with-asthma/managingasthma/measuring-your-peak-flow-rate. Accesat în luna octombrie 2017. 

    [8] asthma.org.uk.  Advice/manage-your-asthma/peak-flow. Accesat în luna octombrie 2017. 

    [9] asthma.org.uk.  Advice/inhalers-medicines-treatments/inhalers-and-spacers/spacers. Accesat în luna octombrie 2017.

    [10] lung.org. Lung-health-and-diseases/lung-disease-lookup/asthma/living-with-asthma/managingasthma/valved-holding-chambers.  Accesat în luna ianuarie 2016.