1
Medicină pentru sistemul respirator


Planul de acţiune personalizat
pentru tratarea astmului

    Un plan de acţiune personalizat (denumit şi plan de tratament) este un plan scris, elaborat de medicul specialist împreună cu tine, cu instrucţiuni privind modul în care poţi controla astmul tău sau al copilului.1

     

    Deoarece simptomele astmului şi factorii declanşatori ai acestuia pot să difere de la o persoană la alta, planul de acţiune trebuie să fie personalizat sau particularizat în funcţie de manifestările individuale ale astmului la fiecare pacient. Ia legătura cu medicul specialist şi stabileşte o programare pentru a elabora un plan de acţiune pentru tratarea astmului tău sau al copilului tău.

     

    Înainte de a începe să te ocupi de monitorizarea astmului, este important să înţelegi mai bine astmul de care suferiţi tu sau copilul tău. Care sunt semnele de avertizare timpurie, simptomele şi factorii declanşatori? Este bine ca aceste informaţii să fie notate într-un jurnal sau într-o aplicaţie destinată gestionării astmului. Ţine un jurnal, fie scris, fie în format electronic, pentru a nota următoarele:

    Factorii uzuali declanşatori ai astmului

     

    Factorii declanşatori pot fi unici pentru fiecare persoană care suferă de astm.2 Printre cei mai frecvenţi factori declanşatori se numără:

    • Virusurile, de exemplu cele ale răcelii sau gripei
    • Alergenii, de exemplu polenul, acarienii, sporii de mucegai, celulele descuamate de pe corpul animalelor de companie
    • Activităţile fizice (astmul indus de exerciţiile fizice)
    • Aerul rece
    • Agenţii poluanţi şi iritanţi din aer, de exemplu fumul
    • Anumite medicamente, inclusiv medicamentele beta-blocante, aspirina, ibuprofenul (Advil, Motrin IB şi altele) şi naproxenul (Aleve)
    • Emoţiile puternice şi stresul
    • Sulfiţii şi conservanţii adăugaţi în anumite tipuri de alimente şi băuturi, inclusiv în crevete, fructe deshidratate, cartofii procesaţi, bere şi vin
    • Boala de reflux gastroesofagian (BRGE), o afecţiune caracterizată prin refularea acizilor gastrici în esofag

     

    Este important să monitorizezi nu numai expunerea la factori declanşatori, ci şi apariţia simptomelor.1 Aceste informaţii sunt utile, ajutându-vă pe tine şi pe medicul specialist nu doar să identificaţi factorii declanşatori ai astmului, ci şi să elaboraţi un plan pentru controlul factorilor declanşatori. Factorii declanşatori şi planul de control pentru gestionarea factorilor declanşatori trebuie să figureze în planul de acţiune pentru tratarea astmului. Gestionarea calităţii aerului din spaţiile închise poate ajuta la gestionarea alergenilor şi a factorilor declanşatori.

    Factorii declanşatori ai astmului

    Simptomele astmului şi semnele de avertizare timpurie

    De asemenea, este util să poţi identifica simptomele şi semnele de avertizare timpurie. Printre exemplele de simptome se numără: trezirea în timpul nopţii, tusea, respiraţia şuierătoare, senzaţia de apăsare în piept, senzaţia lipsei de aer în timpul efectuării de exerciţii fizice. În plus, simptomele sunt unice pentru fiecare persoană. Nu toate persoanele care suferă de astm prezintă respiraţie şuierătoare. În unele cazuri, singurul simptom poate fi tusea3. Este bine ca planul de acţiune pentru tratarea astmului să includă o secţiune cu simptomele personale şi instrucţiunile de urmat pas cu pas pentru gestionarea simptomelor.

    Valorile debitului de vârf

    Valoarea debitului de vârf măsoară viteza cu care poţi expulza aerul din plămâni utilizând un debitmetru de vârf. Asemenea factorilor declanşatori şi simptomelor, debitul de vârf poate fi o valoare unică pentru fiecare persoană care suferă de astm. Prin urmare, este important ca la utilizarea unui debitmetru de vârf să stabileşti care este cea mai bună valoare a debitului de vârf personal, a ta sau a copilului tău. Cea mai bună valoare a debitului de vârf al unei persoane este cea mai mare valoare care poate fi obţinută atunci când astmul este controlat. Pentru a determina cea mai bună valoare personală a debitului de vârf, măsoară valorile debitului de vârf de două ori pe zi, timp de două săptămâni, notează aceste valori într-o diagramă a debitului de vârf (ENG) şi arată aceste valori profesionistului din domeniul sănătăţii. Deoarece debitmetre de vârf diferite pot furniza valori uşor diferite, este important să foloseşti constant acelaşi debitmetru de vârf.  Medicul specialist va putea utiliza aceste valori pentru a determina cea mai bună valoare personală a debitului de vârf, a ta sau a copilului tău. Această valoare va fi folosită de profesionistul din domeniul pentru a-l ajuta să elaboreze un plan de acţiune scris personalizat pentru tratarea astmului.

    Ce sunt cele trei zone


    Cele trei zone utilizate în gestionarea astmului reprezintă o parte a planului de acţiune pentru tratarea astmului. Acestea alcătuiesc un sistem simplu, cu un cod de culori care ajută pacienţii şi părinţii copiilor care suferă de astm să recunoască severitatea simptomelor de astm şi modificările survenite în debitele de vârf, astfel încât să poată utiliza la momentul oportun medicamentele prescrise pentru astm şi să le administreze în cantitatea corectă. Instrucţiunile din sistemul celor trei zone se bazează pe principiul semaforului şi sunt simplu de înţeles.
     

    Medicul specialist poate utiliza informaţiile pe care le-ai notat în jurnal privind factorii declanşatori ai astmului, valorile debitului de vârf, simptomele şi semnele de avertizare timpurie pentru a elabora un plan de acţiune scris personalizat pentru tratarea astmului, folosind sistemul celor trei zone. El te va învăţa cum să foloseşti sistemul celor trei zone pentru a aprecia severitatea şi frecvenţa simptomelor de astm şi modificările survenite în valorile debitului de vârf şi îţi va spune cum să interpretezi instrucţiunile din cele trei zone pentru a administra medicamentele pentru astm.

     

    Zonele şi instrucţiunile scrise de la medicul specialist vor fi incluse în planul de acţiune pentru tratarea astmului într-o formă similară sistemului semaforului:

     

    Culoarea verde înseamnă că astmul este bine controlat. Tu sau copilul tău nu prezentaţi simptome, valorile debitului de vârf reprezentând 80-100% din cea mai bună valoare. Puteţi CONTINUA să vă desfăşuraţi activităţile obişnuite. În zona verde, instrucţiunile pentru administrarea medicamentelor conţin detalii despre modul de administrare zilnică a medicaţiei de control.

    Culoarea galbenă înseamnă că există simptome, iar valorile debitului de vârf reprezintă 50-80% din cea mai bună valoare. În această situaţie trebuie procedat cu ATENŢIE. Instrucţiunile din zona galbenă indică frecvenţa de utilizare a medicamentelor atenuatoare şi când anume trebuie să iei legătura cu medicul specialist.

    Culoarea roşie înseamnă că tu sau copilul tău prezentaţi simptome severe, valorile debitului de vârf fiind sub 50% din cea mai bună valoare. Trebuie să te OPREŞTI şi să te adresezi medicului. Zona roşie conţine instrucţiuni de utilizare imediată a medicaţiei atenuatoare şi instrucţiuni pentru a-i telefona imediat medicul specialist sau de a telefona la salvare.

    Zonele debitmetrului de vârf PersonalBest


    Multe debitmetre de vârf sunt prevăzute cu indicatoare de zone care pot fi stabilite pe dispozitiv de către medicul specialist. După stabilirea zonelor, indicatorul va indica zona verde, zona galbenă sau zona roşie, ceea ce îţi va permite să apreciezi rapid în care dintre zone se încadrează valoarea debitului de vârf al tău sau al copilului tău, după care poţi consulta planul de acţiune personalizat de tratare a astmului pentru a urma instrucţiunile profesionistului din domeniul sănătăţii privind modul de administrare a medicamentelor pentru astm.
    Zona verde

    Zona verde

    Zona verde
    Zona galbenă

    Zona galbenă

    Zona galbenă
    Zona roşie

    Zona roşie

    Zona roşie

    De ce este atât de util planul de acţiune pentru tratarea astmului

     

    Încă nu ştii exact de ce este atât de important un plan de acţiune? Poţi utiliza acest plan pentru:
     

    • a identifica semnele care sugerează că astmul se agravează, putând solicita astfel ajutor rapid şi eliminând riscul de a suferi un criză de astm2
    • a înţelege când şi cum să îţi administrezi medicamentul pentru a gestiona astmul în mod corect
    • a readuce astmul sub control în cazul în care nu ai utilizat inhalantul de control conform prescripţiei
    • a şti cu siguranţă ce ai de făcut în cazul în care suferi un criză de astm2
    • a-ţi monitoriza astmul în fiecare zi2
    • a le permite prietenilor şi membrilor familiei să ştie ce trebuie să facă într-o situaţie de urgenţă – arată planul de acţiune persoanelor care îţi sunt cele mai apropiate2
    • a vedea care este data consultaţiei următoare2
    • a avea notat numărul de telefon la care poate fi contactat medicul specialist.2

    Ce se întâmplă dacă simptomele mele de astm se modifică – planul nu devine atunci perimat?

     

    Planul tău de acţiune pentru tratarea astmului trebuie analizat şi actualizat cel puţin o dată pe an, atunci când te prezinţi la medic pentru evaluarea astmului.1 Trebuie să ţii minte să iei acest plan cu tine la fiecare vizită de evaluare a astmului – inclusiv la orice vizită de urgenţă sau vizită pentru consultaţie – astfel încât, dacă au survenit modificări în modul în care trebuie să îngrijeşti astmul, planul să poată fi actualizat. De asemenea, acest plan poate fi util pentru cadrele spitaliceşti, care vor putea identifica rapid informaţiile din planul de acţiune, mai ales dacă te vei afla în situaţia de a de a vorbi cu dificultate din cauza simptomelor de astm.2

    Fii pregătit

     

    Lista numerelor de telefon şi persoanelor de contact în caz de urgenţă. Este important ca în planul de acţiune să menţionezi numărul de telefon al profesionistului din domeniul sănătăţii şi câteva numere de telefon pentru situaţii de urgenţă. Dacă este vorba despre planul de acţiune al copilului tău, asigură-te că menţionezi în el şi numărul tău de telefon mobil.

     

    Pregătirea este cheia succesului. Odată ce ai un plan de acţiune personalizat elaborat pentru tratarea astmului, elaborează şi un plan de utilizare a acestuia.

     

    Păstrează planul de acţiune la îndemână, astfel încât să poţi acţiona rapidPăstrează o copie într-un loc uşor accesibil din locuinţă – de exemplu, lipit pe frigider. Aşa cum procedezi şi în cazul medicaţiei de atenuare, când călătoreşti departe de casă asigură-te că ai la tine şi o copie a planului de acţiune. Păstrează copia în poşetă, în rucsac sau în portmoneu, astfel încât să poţi avea acces imediat la ea.

     

    Consultă planul de acţiune împreună cu toate persoanele care se ocupă de îngrijire. Printre acestea se numără inclusiv toţi membrii familiei tale, astfel încât aceştia să ştie ce au de făcut într-o situaţie de urgenţă. Dacă este vorba despre planul de acţiune al copilului, lasă o copie a planului la şcoală şi consultă-l împreună cu profesorii şi cu antrenorul copilului.

     

    Menţine planul de acţiune actualizat la zi

    Simptomele astmului, factorii declanşatori şi medicamentele se pot modifica, toate, în timp. Consultă-te constant cu medicul specialist şi ajustaţi planul de acţiune după cum este necesar.

    Întrebări frecvente

    Exonerare de răspundere
    Informaţiile de pe acest site web au strict caracter informativ şi nu trebuie să înlocuiască indicaţiile medicului.

    NOTE DE SUBSOL:
    [1] mayoclinic.org/diseases-conditions/asthma/in-depth/asthma/art-20044888. Accesat în luna octombrie 2017.

    [2] asthma.org.uk/advice/manage-your-asthma/action-plan. Accesat în luna octombrie 2017.

    [3] Webmd.boots.com. Asthma/guide/asthma-symptoms. Accesat în luna noiembrie 2017.