Vaccinarea împotriva COVID-19 şi lactaţia

Proaspetele mame au fost îngrijorate de efectul vaccinurilor COVID-19 asupra laptelui matern şi asupra bebeluşilor lor. Cercetările recente constată un impact minim.

Când aveau loc teste pentru testarea vaccinurilor COVID-19, oamenii de ştiinţă au ales să nu includă femeile însărcinate şi care alăptează. Cu toate acestea, femeile însărcinate care sunt infectate cu COVID au un risc mai mare de complicaţii. Şi multe femei din această grupă de vârstă lucrează în domeniul sănătăţii, unde pot fi expuse la COVID-19 şi, dacă sunt infectate, ar putea răspândi virusul şi altor persoane vulnerabile.

Deci a fost important să se stabilească dacă aceste femei ar putea fi vaccinate în siguranţă şi dacă vaccinarea ar afecta lactaţia. Cercetătorii au fost, de asemenea, interesaţi să descopere dacă vaccinurile i-au afectat pe bebeluşii alăptaţi.

Prioritizarea femeilor însărcinate

Pentru a înţelege mai bine maternitatea şi vaccinarea, Societatea Internaţională de Boli Infecţioase în Obstetrică şi Ginecologie (ISIDOG) a colectat şi analizat datele şi liniile directoare privind vaccinarea împotriva COVID-19. Pe baza revizuirii literaturii de specialitate, aceştia recomandă prioritizarea vaccinării femeilor însărcinate, de preferinţă cu vaccin ARNm precum Pfizer-BioNTech sau Moderna.¹

Această preferinţă se datorează faptului că vaccinurile ARNm nu conţin material genetic din virus, aşa cum este cazul vaccinurilor vector, cum ar fi AstraZeneca şi Janssen/Johnson&Johnson. Vaccinurile ARNm nu interacţionează cu sau nu modifică ADN-ul unei persoane şi nu pot transmite virusul în laptele matern al mamei. De fapt, mamele vaccinate ar trebui încurajate să-şi alăpteze bebeluşii, deoarece acestea pot beneficia şi de anticorpii mamei lor. 

Protecţie pentru bebeluş

Pentru a vedea ce se întâmplă cu laptele matern după vaccinare, în SUA au fost efectuate cercetări² în rândul femeilor care alăptează care urmau să fie vaccinate cu vaccinuri Pfizer-BioNTech sau Moderna. Aceste mame au contribuit cu mostre de lapte matern înainte de prima doză, între vaccinări şi la 2 săptămâni după a doua doză.

Cercetările anterioare au arătat că mamele care au fost infectate cu COVID-19 au produs anticorpi care au apărut în laptele matern. Acest nou studiu a descoperit o creştere semnificativă a imunoglobinelor specifice COVID-19 în probele de lapte matern, începând din ziua 7 şi ziua 14, după ce acestor mame li s-a administrat vaccinul.

Aceste dovezi ştiinţifice demonstrează faptul că mamele care primesc vaccinuri împotriva COVID-19 produc anticorpi în laptele lor matern, care ar putea oferi protecţie şi copiilor lor. Aceşti cercetători sugerează, de asemenea, că, pe măsură ce nivelurile de vaccinare cresc, anticorpii COVID-19 se vor găsi tot mai mult în laptele de la donator, ceea ce va aduce şi mai multe beneficii pentru bebeluşi.

Efect asupra lactaţiei

Dar vaccinul împotriva COVID-19 afectează cu adevărat lactaţia? Într-un sondaj efectuat pe 4.455 de mame care alăptează³, cercetătorii au colectat date utilizând un chestionar online, vizând mamele care în prezent alăptau sau care erau în perioada de lactaţie.

Doar 1,7% dintre aceste mame au raportat efecte negative asupra alăptării. De departe, majoritatea femeilor (90,1%) nu au experimentat nicio schimbare. Alte mame au spus că au înregistrat o creştere a cantităţii de lapte matern (3,9%), în timp ce 6% dintre femei au spus că producţia lor de lapte a scăzut.

Efecte adverse

Printre mamele care au raportat un impact negativ asupra lactaţiei, părea că aceste modificări au fost legate de efectele secundare ale vaccinului. Boala, în general, tinde să reducă producţia de lapte. Cu toate acestea, cu vaccinări, efectele secundare sunt pe termen scurt şi de grad scăzut, ceea ce ar putea explica de ce atât de puţine mame au raportat probleme cu lactaţia.

Nu este faptul că au avut efecte secundare diferite sau mai intense decât persoanele care nu sunt însărcinate. La fel ca persoanele care nu sunt însărcinate din studiile clinice, aceste mame au avut febră, oboseală şi alte simptome, mai des după a doua doză. Ştiind acest lucru, ar fi înţelept ca mamele să ceară sprijin suplimentar în zilele după vaccinare, pentru a menţine rutina zilnică a copilului lor puternică. Şi, din fericire, simptomele de durere sunt uşor de tratat cu analgezice fără prescripţie medicală, fără a afecta alăptarea.

Un mic procent (7,1%) dintre mame au spus că bebeluşul lor alăptat a avut reacţii adverse după vaccinare, în general după a doua doză. Aceasta a inclus percepţii de agitaţie crescută şi perioade de somn mai lungi decât de obicei. Au fost, de asemenea, câteva rapoarte de diaree şi perioade de hrănire mai lungi decât de obicei. Anumite mame chiar au spus că bebeluşul lor este mai puţin agitat decât de obicei.  

Încredere şi speranţă

O majoritate covârşitoare a mamelor din acest sondaj au fost încrezătoare în decizia lor de a fi vaccinate şi ar recomanda acest lucru altor mame care alăptează. Cu cercetările de mai sus, moaşele şi alţi membri de personal medical au mai multe instrumente pentru a susţine discuţiile despre vaccinare şi pentru a încuraja proaspetele mame.

Împreună cu faptul că laptele matern al mamelor vaccinate transmite anticorpi copilului lor, vaccinarea oferă speranţă în timp ce lucrăm împreună pentru a proteja mamele şi bebeluşii de infecţia cu COVID-19.