Eficiența curățării pungilor parodontale și modificările microbiomului subgingival după utilizarea irigatorului oral fără fir Philips Sonicare Power Flosser: studiu in vitro privind curățarea subgingivală

Obiectiv

Evaluarea eficacității dușului bucal portabil Philips Sonicare Power Flosser (PSPF) în îndepărtarea biofilmului dintr-un model in vitro de pungă parodontală cu o adâncime de până la 6 mm și investigarea compoziției taxonomice a biofilmului regenerat după utilizarea PSPF în comparație cu un martor.

Metodologie

Biofilmul parodontal a fost cultivat pe suprafețe dentare surogat, utilizând un inocul obținut dintr-un amestec de salivă și placă dentară, într-un mediu de salivă artificială îmbogățit cu nutrienți. Suprafețele dentare au fost concepute pentru a reproduce fie jumătatea bucală (n = 10/grup), fie jumătatea distală aproximală (n = 10/grup) a molarilor adulți. Dinții surogat au fost realizați prin imprimare 3D, folosind poliamidă neagră. Biofilmul a fost cultivat în condiții menite să reproducă mediul local al unei pungi parodontale, inițial în atmosferă anaerobă, urmată de o etapă în atmosferă microaerofilă. După 48 de ore de dezvoltare, suprafețele dentare surogat au fost introduse într-un model in vitro care simula un segment dentar posterior, cu molari separați prin spații interproximale și gingii din cauciuc. Acest model a permis reproducerea unor pungi parodontale cu adâncimi de până la 6 mm.
 Unul dintre grupurile de suprafețe dentare acoperite cu biofilm a fost tratat cu dușul bucal portabil Philips Sonicare Power Flosser 3000, utilizat în modul Clean, la treapta 3 de intensitate cu duza Quad Stream, conform instrucțiunilor producătorului. Cel de-al doilea grup nu a primit niciun tratament și a fost utilizat ca grup de control. Grosimea biofilmului din zona cea mai profundă, corespunzătoare ultimilor 2 mm ai pungii parodontale, a fost evaluată prin microscopie cu lumină polarizată încrucișată și tomografie în coerență optică. Ulterior, suprafețele dentare surogat au fost reintroduse în mediile de cultură pentru a permite regenerarea biofilmului. După încă 48 de ore, biofilmul nou format a fost evaluat prin microscopie confocală cu scanare laser, utilizând colorație Gram fluorescentă. În plus, după perioada de recreștere, biofilmul din întreaga zonă subgingivală a fost colectat și supus secvențierii metagenomice de tip shotgun. Modificările microbiomului au fost analizate prin determinarea proporției unor bacterii asociate patogenității, aparținând complexului roșu – Porphyromonas gingivalis și Tannerella forsythia – și a unor bacterii considerate comensale/benefice din complexul galben – Streptococcus oralis și Streptococcus gordonii, conform clasificării propuse de Socransky.¹

Rezultate

Grosimea biofilmului
Grosimea biofilmului a fost redusă în ambele grupuri (Tabelul 1). Reducerea grosimii biofilmului a fost semnificativ mai mare pentru grupul PSPF față de grupul de control (valoare p <0.002). După 48 ore de recreștere a biofilmului, grosimea acestuia a crescut. Creșterea grosimii biofilmului a fost semnificativ mai mică pentru grupul PSPF comparativ cu grupul de control (valoarea p <0.001). Figura 1 prezintă imagini reprezentative ale probelor bucale pentru punctele de evaluare pre-tratament, post-tratament și post-recreștere.

Microbiomul biofilmului
Analiza microbiomului după 48 de ore de recreștere a biofilmului a evidențiat predominanța cocilor Gram-pozitivi în probele tratate cu PSPF, în timp ce biofilmurile de control au prezentat predominant bacili Gram-negativi. Secvențierea metagenomică a identificat 281 de specii bacteriene, confirmând diversitatea ridicată a biofilmelor. În grupul tratat cu PSPF, proporția bacteriilor patogene din complexul roșu a fost mai redusă, iar cea a bacteriilor comensale din complexul galben a fost mai mare comparativ cu grupul de control.

Discuție

Deoarece tendințele pentru suprafețele bucale și distale au fost similare, următoarea discuție prezintă rezultatele medii pentru cele două suprafețe dentare în cadrul acestui model in vitro de pungă parodontală.

Rezultatele arată că tratamentul cu PSPF a dus la îndepărtarea a 99% din biofilmul din pungă, măsurată prin modificările grosimii biofilmului înainte și imediat după tratament. Pentru suprafețele pungilor parodontale tratate cu PSPF, grosimea biofilmului după regenerare (după 48 ore) a fost cu 75% mai mică decât grosimea biofilmului înainte de tratament. În plus, pungile parodontale tratate cu PSPF au prezentat o recrudescență a biofilmului cu 90% mai mică (după 48 ore) față de grupul de control, măsurată din nou prin modificările grosimii biofilmului.

În pungile curățate cu PSPF, bacteriile benigne din complexul galben au depășit numeric bacteriile patogene din complexul roșu de 5 ori, în timp ce în pungile care nu au fost curățate cu PSPF, bacteriile patogene din complexul roșu au depășit numeric bacteriile benigne din complexul galben de 3 ori. Analizând raportul dintre bacteriile din complexul galben și bacteriile din complexul roșu în comparație cu grupul de control, s-a constatat că pungile parodontale curățate cu PSPF au avut de 17 ori mai multe bacterii benigne din complexul galben per bacterie patogenă din complexul roșu. Combinând reducerea grosimii biofilmului în timpul tratamentului și recresterea ulterioară a biofilmului după 48 ore, s-a înregistrat o reducere totală de 98% a agenților patogeni parodontali din complexul roșu în pungă după utilizarea PSPF, comparativ cu grupul de control.

Concluzii

În cadrul acestui test in vitro, dușul bucal portabil Philips Sonicare Power Flosser 3000 (modul Clean, setarea 3) cu duza Quad Stream a reușit să reducă grosimea biofilmului cu 99% în cele mai adânci secțiuni (de la 4 mm la 6 mm) ale unei pungi parodontale model. În plus, a existat o diferență la nivelul microbiomului după 48 ore de recreștere a biofilmului, ceea ce a avut ca rezultat o abundență relativă mai scăzută a agenților patogeni parodontali în grupul cu ață dentară electrică, comparativ cu grupul de control fără curățare.