2019 începe fără speranțe la un aer curat pentru bucureșteni

Prima rețea independentă de monitorizare a calității aerului din România a devenit funcțională la data de 1 octombrie 2018 și monitorizează permanent nivelul emisiilor de particule în suspensie, PM 10, PM2.5 și PM1. Acestea reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid, care trec de filtrele biologice ale nasului și gâtului şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații, intoxicări sau alte afecțiuni respiratorii grave, inclusiv cancer pulmonar.
 

În ultimele patru luni, măsurătorile arată depășiri frecvente ale limitelor maxime admise de lege pentru particulele în suspensie PM 10 și PM 2,5. Există zile în care valorile înregistrate de rețeaua de senzori înregistrează valori record, care ajung să fie și de nouă ori mai mari decât limitele:

• În data de 2 decembrie, senzorul amplasat pe strada Barbu Văcărescu a înregistrat la ora 20:00, pentru PM 10, o valoare de 373,3 μg / m³, de peste șapte ori mai mare decât limita maximă admisă prin lege.
• În data de 2 decembrie, același senzor a înregistrat la ora 20:00 un nivel al concentrației de PM 2,5 de 231, 08 μg / m³, ceea ce reprezintă o depășire de peste nouă ori a limitei maxime legale.
   

Nivelul de poluare al aerului crește pe măsură ce temperaturile scad. Toamna și iarna se înregistrează cele mai mari valori de particule în suspensie, PM 10, PM 2,5, PM 1, pentru că emisiile poluate rămân aproape de sol, la nivelul de la care inhalăm aer pentru respirat.

Conform aplicației Airly pentru mobil sau pe site-ul airly.eu prin care sunt monitorizate valorile particulelor în suspensie și care pot fi accesate gratuit și în timp real, aerul din Bucureşti devine tot mai greu de respirat în fiecare lună:
 

• OCTOMBRIE 2018
  Concentrația maximă a fost observată în data de 28 octombrie la ora 23:00 , la senzorul amplasat pe Calea Giulești, când PM 10 a atins nivelul de 190,2 μg / m³ (reprezentând o depășire de aproape trei ori a limitei maxime admise), iar PM 2,5 a atins nivelul de 130,5 μg / m3 (o depășire de aproape două ori a limitei maxime).
  În luna octombrie, calitatea aerului a fost în mare parte bună și foarte bună, cu un nivel ridicat al pulberilor fine în datele de 28 și 29 octombrie.
   

• NOIEMBRIE 2018
  Concentrația maximă a fost înregistrată în data de 9 noiembrie la ora 21:00, la senzorul amplasat pe strada Barbu Văcărescu, când PM 10 a atins nivelul de 241,8 μg / m³ (o depășire de aproape cinci ori a limitei maxime), iar PM 2,5 a atins nivelul de 158, 37 μg / m3 (reprezentând o depășire de peste șase ori a limtei maxime admise).
  În noiembrie 2018, calitatea aerului din București a început să se deterioreze, valori mari ale poluanților înregistrându-se între 9 - 11 și 24 - 26 noiembrie.
   

• DECEMBRIE 2018
  Concentrația medie maximă la toți senzorii din rețea a fost observată pe 3 decembrie la ora 15:00, când PM 10 a atins valoarea de 240,1 μg / m3 (depășire cu 480% a limitei legale), iar PM 2,5 a atins nivelul de 150,1 μg / m3 (depășire de șase ori a limtei legale).
  În luna decembrie 2018, calitatea aerului a fost scăzută timp de 11 zile din cele 31 monitorizate.
   

• IANUARIE 2019
  Concentrația medie maximă la toți senzorii din rețea a fost înregistrată pe 13 ianuarie la ora 7:00, când nivelul PM 10 a atins nivelul de 179,6 μg / m3 (o depășire cu 359% a limitei legale), iar PM 2,5 a atins nivelul de 117,7 μg / m3 (o de pășire cu 470,8% a limitei legale).

În ianuarie, calitatea aerului a fost rea și foarte rea pe parcursul a 23 de zile din cele 31 monitorizate.

Calitatea aerului din interior. În lipsa unor măsuri concrete și integrate ale autorităților pentru reducerea poluării aerului, românii pot să monitorizeze, controleze și să-și îmbunătățească aerul pe care îl respiră în interior.
 

Conform OMS, aerul din interior poate fi de două până la cinci ori mai poluat decât cel de afară. Praful de casă este una dintre cele mai importante și mai periculoase surse alergenice din interior. Conţine acarieni, minerale din exterior şi alte particule care pot să declanşeze reacţii alergice severe şi astm. S-a constat că, în medie, într-o casă obișnuită se strâng 18 kilograme de praf, într-un singur an.
 

Nici aerisirea zilnică a locuințelor nu produce o împrospătarea a aerului interior, atât timp cât cel exterior are o calitate îndoielnică. Se face doar transferul de PM 10 și PM 2,5 de afară în interior. Alți poluanţii din locuințe pot fi polenul, emisiile produse de sistemele de încălzire și ventilare, atunci când se face curățenie sau acolo unde există un animal de companie. Piesele de mobilier pot emana și ele gaze şi compuşi organici volatili.

Soluții pentru reducerea poluării interioare: 

• utilizarea unui purificator de aer, care îndepărtează alergenii și particulele ultrafine din aer, eliminând, în același timp, virusurile și bacteriile;
• igienizarea sistemelor de încălzire și ventilare;
• ștergerea prafului în mod regulat;
• curățirea mucegaiurilor;
• folosirea unui umidificator pentru a combate aerul uscat și evitarea simptomelor de piele uscată.